Un rol important în dezvoltarea culturală a comunei a avut-o Dimitrie Gusti, a cărui activitate îl face cunoscut în istoria sociologiei româneşti ca autor al primului sistem de sociologie ştiinţifică, creatorul învăţământului sociologic din ţara noastră, personalitate de notorietate mondială.

Definitorie în acest sens, metoda cercetării monografice complexe instituită în 1925, la Goicea Mare - Dolj şi desăvârşită în a patra campanie monografică de la Fundu Moldovei întreprinsă între 11 iunie şi 5 august 1928, la propunerea istoricului Ion Nistor, preşedintele Academiei Române din Cernăuţi, ca fiind cea mai reprezentativă comună pentru întreaga Bucovină - conferă celei din urmă un loc cu totul aparte atât prin împlinirile ei, cât şi prin cristalizarea teoriei şi tehnicii monografiei sociologice, marcând în timp un permanent stimul rezonator al ecoului pur local. Pompiliu Caraioan face precizări interesante privind campania de la Fundu Moldovei, arătând că pe lângă prezenţa brigăzii complexe multidisciplinare - antropologie, economie, muzicologie, arte plastice, arhitectură, coregrafie, geografie, medicină etc. - se înlocuiesc pentru prima oară caietele de observaţii personale cu fişe volante proprietatea întregii echipe.

Din documentele existente în Fundu Moldovei cităm din "Condica chronicală a parohiei Fundu Moldovei" de la data de 11 iulie 1928: "A sosit în comună savantul profesor universitar Dimitrie Gusti, întemeietorul şi organizatorul ştiinţei sociologice în România. Marele îndrumător sociologic a venit la Fundu Moldovei pentru patru săptămâni cu întregul seminar de sociologie de pe lângă Universitatea din Bucureşti, pentru a studia desvoltarea poporului român din această comună. Echipa sa monografică, având câte o secţiune medicală, statistică, istorică şi economică, a început cu multă asiduitate lucrările, strângând un material documentar de o necontestată valoare ştiinţifică."

Echipa de investigaţii antropologice a fost condusă de prof. Francisc Iosif Rainer, care sistematizează materialul cules şi îl publică în studiul "Enquetes anthropologiques dans trois villages roumains des Carpathes", Bucureşti, 1937, însoţit de valoroase planşe fotografice referitoare la diferiţi locuitori din întreaga comună.

La data de 29 iulie 1928, aceeaşi "Condică chronicală" notează: "Echipa monografică sociologică a Universităţii din Bucureşti de sub conducerea savantului profesor universitar Dimitrie Gusti, aranjează la şcoala primară din centrul comunei o mare şezătoare culturală. La această deosebită serbare au participat I.P.S. Arhiepiscop şi Mitropolit al Bucovinei Dr. Nectarie Cotlarciuc, domnul Ministru Ioan Nistor, domnul general Cănciulescu, dl. prefect al judeţului Leontieş şi foarte multă lume intelectuală şi popor din localitate şi din împrejurimi. Au vorbit dl profesor Gusti care a deschis serbarea, apoi dl profesor universitar Rainer, dl Ministru Nistor şi mai mulţi studenţi din echipa monografică. Cu acest prilej dl profesor Gusti a înmânat unui comitet local biblioteca înfiinţată de D-Sa în comună şi suma de 5.000 lei."

Din această perioadă a campaniei monografice, se mai păstrează "Catalogul materialului sociologic" privitor la cercetările întreprinse în comuna Fundu Moldovei din Bucovina în anul 1928, precum şi "Catalogul expoziţiei sociologice" organizată pentru prima oară la noi în ţară tot în cadrul acestei campanii şi tot la Fundu Moldovei de către sculptorul Mac Constantinescu sprijinit de către ceilalţi membri ai echipei. Alături de obiectele locale sunt expuse şi cele colecţionate de la Nerej - Vrancea, în total 246 de obiecte, la marea Expoziţie internaţională de la Barcelona, care obţin medalia de aur.

Rezultatele acestei campanii, care a găsit deplină înţelegere la autorităţile locale reprezentate de primarul Gavril Frâncu, a depăşit stricta specializare monografică, lăsând urme durabile în viaţa aşezării, prin acţiuni directe cum ar fi asistenţa medicală concretă, întemeierea bibliotecii comunale, iar la insistenţele lui Gusti s-a întemeiat căminul cultural, având ca obiectiv principal impulsionarea activităţii culturale şi artistice. Fundaţia culturală regală "Principele Carol" are cămine culturale în: Benia, Dragoşa, Fundu Moldovei, Neagra Şarului, Pojorâta, Porcescu, Sadova (cămin model), Slătioara şi Stulpicani.

Privind materialele publicate referitoare la această campanie, se poate menţiona că au fost identificate 7 studii semnate de monografişti la care se adaugă cele două Cataloage. Materialul publicat prezintă în mică măsură câteva aspecte reprezentative de cultură materială şi spirituală, care în nici un caz nu poate oferi cadrul necesar al unei monografii integrale.

În şedinţa primăriei din 27 iulie 1928, profesorul Dimitrie Gusti a fost declarat de către edilii locali CETĂŢEAN DE ONOARE al comunei Fundu Moldovei, urmând ca însemnele acestui titlu să-i fie înmânate la sfârşitul cercetării monografice, fapt care s-a şi întâmplat dealtfel la 5 august 1928. Frumoasa diplomă caligrafiată cu litere arhaice probabil de către pictorul Haralambie Mercheş i-a fost înmânată magistrului în cadrul unei emoţionante serbări organizate în sala Căminului cultural "Lumina", la care a participat alături de plenul colectivului de cercetare, un impresionant număr de localnici. Astfel, înainte de obţinerea titlului de Cetăţean de onoare al oraşului New-York, obştea din Fundu Moldovei se poate mândri cu prioritatea recunoaşterii oficiale a meritelor distinsului savant.

Echipa monografică a lucrat în Fundu Moldovei timp de 30 de zile. Monografiştii locuiau mai mulţi la un loc, după cum o permiteau posibilităţile locale. Traian Herseni notează: "La Fundu Moldovei ni s-a nimerit un pat foarte bun şi camera de doi. Ne-am mutat după două nopţi din cauza ploşniţelor, un temut duşman al monografiei."

La Fundu Moldovei, s-a hotărât crearea Asociaţiei Monografiştilor, care a avut ca preşedinte pe Dimitrie Gusti, iar vicepreşedinţi d-nii Mircea Vulcănescu, H. Stahl, N. Cornăţeanu şi D. Prejbeanu. Un rol foarte important în teoria monografiei sociologice l-a avut Mircea Vulcănescu. Întors recent de la Paris, a fost ajutorul cel mai preţios al profesorului Gusti în această perioadă în care s-a elaborat în detaliu planul teoretic al monografiei sociologice.

Campania din Fundu Moldovei - a patra din seria întreprinsă - înscrisă în programul Institutului Social Român, continuă cercetarea monografică a satului românesc. Această activitate e ca un fel de încoronare a iniţiativei sociologice universitare şi laice din România.