Comuna Fundu Moldovei este cunoscută pentru cadrul organizat în care s-au desfăşurat manifestări artistice de amploare. Astfel, în anul 1898, ia fiinţă cabinetul de lectură "Lumina". Primul preşedinte a fost Toader Leuştean, apoi preotul Ilarion Prelici, învăţătorul Samuil Maghior, preotul Ilarion Pavel, iar în 1935 Nistor Andronicescu. Cabinetul avea casă proprie cu 40 prăjini teren. Avea scop cultural şi cuprindea 50 de membri. Merite deosebite pentru societate a avut Miron D. Ciupercovici.

În publicistica din Bucovina apare că "Lumina", cabinetul de lectură din Fundu Moldovei, şi-a ţinut în luna ianuarie adunarea sa generală anuală şi comitetul "Luminii" ne-a trimis acuma raportul adunării generale, din care am scos următoarele: 1. În comitet s-au ales domnii: S. Şinde-lariu, T. Leuştean, Ioan Poienariu, N.G. Ţaran, Nistor D. Andronicescul, T. Ţâmpău … Cabinetul de lectură are o bibliotecă de peste 200 de cărţi şi broşuri."
Pentru a face cunoscută activitatea societăţilor culturale, cât şi pentru a atrage cititori, gazetele bucovinene publicau în paginile lor date în legătură cu programul societăţilor: "Lumina", cabinetul de lectură din Fundu Moldovei dă marţi a doua zi de Crăciun o petrecere poporală împreunată cu dans în casa gospodarului Simion Mândrilă. Începutul la o oară după amează. Preţul de intrare 20 lei şi 60 bani." "Societatea "Lumina" din Fundu Moldovei va ţine Duminică în 15 ian. 1902 st.n. adunarea sa generală cu ordinea zilei conform statutelor şi eventuale, la care se invită toţi binevoitorii societăţilor şi ai neamului nostru românesc. Nicolai G. Ţăran - preşedinte."

Pe lângă cadrul legal constituit de societatea de lectură "Lumina" se înfiinţează şi o asociaţie de femei. La 18 dec. 1900, filiala Societăţii "Doamnele Române" distribuie elevilor sărmani şi sârguincioşi straie şi rechizite în valoare de 200 coroane. Comitetul societăţii era alcătuit din Eugenia Şindilariu, Natalia Prelici, Fevronia Botezat, Ioana Leuştean şi Elena Ţâmpău, suma fiind obţinută în urma organizării a două petreceri populare. Conducerea şcolii reprezentată prin învăţătorul Nichita Jauca aduce sincere mulţumiri societăţii.
Preşedintele cabinetului de lectură "Lumina", Nicolaie Ţaranu, era un simplu ţăran din Colacu, asimila cele citite în cărţi şi ziare şi vorbea cu multă uşurinţă, astfel că ziarul Patria nr.317, p.3 din 1908 notează discursul acestuia la cabinetul "Deşteptarea" din Câmpulung cu următorul conţinut: districtul Câmpulungului are mulţi nevoiaşi, cârciumile să rămână închise duminica, reducerea taxelor datorate medicilor, îngrădirea cămătarilor, reducerea birurilor, introducerea şi considerarea limbii române, înzestrarea şcolilor cu materiale şi învăţători, administrarea corectă a fondului religionar şi înfiinţarea unei societăţi politice care să înlesnească îndreptarea multor rele.

În Fundu Moldovei, a funcţionat şi Societatea de cântare "Ciprian Porumbescu", care avea 40 de membri şi a funcţionat între 1922-1929, având ca preşedinte pe Dionizie Ursescu, iar ca dirijor pe domnul învăţător Spiridon Mercheş.

În anul 1929, s-a înfiinţat Societatea de cântare "Freamătul", care avea 36 de membri, scop cultural-muzical. Preşedintele acestei societăţi a fost Spiridon Mercheş, iar dirijor şi animator învăţătorul Maiacovschi.
În 1924 a început să activeze Societatea arcăşească "Dragoş Vodă", având ca iniţiator pe Constantin Ursescu.

În anul 1933, se constituie la Fundu Moldovei cercul cultural agricol "Munca". Avea un comitet în frunte cu Constantin Ursescu, ca o continuare a cercului "Tinerimea", înfiinţat în 1919, avându-l ca preşedinte tot pe Constantin Ursescu.

La Botuş se crează o filială a societăţii "Munca", preşedinte fiind preotul Gheorghe Paşcan, iar secretar Ilie Cazacu. În anul 1937, a organizat 16 audiţii la radio, 3 petreceri populare, 4 şezători culturale şi o serbare câmpenească. Membrii secţiei au jucat piesa de teatru "Şurubul dracului" la Botuş, Fundu Moldovei de Jos, Colacu, Breaza. Piesa a avut un desăvârşit succes. Au jucat ireproşabil sătenii: Nistor Popovici, Simion Şalvariu, Veronica Andronicescu. Secţia a organizat conferinţe pentru săteni pe teme ca: "Societăţile culturale în sat", "Cartea, hrana minţii", "Faptele şi luptele societăţii pentru cultură", "Eroii neamului" ş.a. Secţia era abonată la reviste şi ziare. În anul 1937, 22 de cititori au citit 61 de cărţi.