|
|
|||||||
| Obiceiuri familiale | Obiceiuri familiale | ||||||
| L
a Fundu Moldovei se păstrează încă foarte bine multe obiceiuri legate de
momente importante din viața omului: nașterea, căsătoria și moartea. Ele
sunt manifestări prin care se comunică și se perpetuează valorile morale. La naștere există multe interdicții și rânduieli ce trebuie respectate, iar momentele esențiale țin de domeniul purificării și al consacrării în noua stare. Din punct de vedere folcloric, interes deosebit, legat de aceasta, prezintă cumetria. Din șirul obiceiurilor familiale se detașează nunta, care, în forme tradiționale, continuă să se realizeze prin manifestări complexe, în care se îmbină elemente cu caracter economic, juridic, ritual și folcloric și care formează un mare spectacol popular. Actele ce stau la baza căsătoriei îmbracă forme rituale și ceremoniale menite să aducă tinerei familii prosperitate, fecunditate, viață fericită și integrare socială în viața comunității. Cu acest prilej, costumul tradițional dobândește unele însemne specifice momentului, iar actele care compun ceremonialul se desfășoară pe mai multe planuri: urătura la poarta miresei, jocul zestrei în curtea casei miresei și iertăciunea, apoi nunta propriu-zisă la casa mirelui, închinatul și împodobitul miresei. Repertoriul mizical folosit cu această ocazie este adecvat: jocul zestrei, jocul cel mare, de trei pe după masă, doina de jale a miresei, hora miresei, hore cea mare. Sunt prezente încă obiceiuri și în legătură cu moartea omului, credințe și practici ale căroro origini se pierd în vechime. Ceremonialul are mai multe etape: despărțirea de categoria celor vii, pregătirea trecerii în lumea cealaltă și integrarea în lumea morților, restabilirea echilibrului social rupt prin plecarea celui decedat. Legătura cu strămoșii se continuă prin diferite alte manifestări comemorative. |
|||||||
| Obiceiuri de peste an | |||||||
![]() |
|||||||
![]() |
|||||||
![]() |
|||||||
| Obiceiuri de peste an | |||||||
| De
o frumusețe și bogăție deosebită sunt și obiceiurile calendaristice
de peste an. Facem doar o simplă enumerare: Chiralesa, Ziua ursului, Filipii
de iarnă, Moșii de iarnă, Dochiile, Ramura verde de peste an, Focurile,
Joile oprite, Sânzâienele, Foca, obiceiuri de ocrotire a turmelor, hramurile. Hramurile sunt legate de prăznuirea patronilor bisericilor din comună, prilej de întâlnire a familiilor cu rudele și cu membrii ce locuiesc în alte localități. Întreaga comunitate participă, cu acest prilej, la ceremonialul de pomenire a morților desfășurat la cimitir. Comuna Fundu Moldovei este recunoscută prin bogăția obiceiurilor legate de sărbătorirea Crăciunului și a Anului Nou: colinda; clopoțelul; buhaiul; jocurile cu măști; capra și cerbul;ursul; moșul și baba; mirele și mireasa; semănatul; teatrul popular; steaua. Caracteristica acestor obiceiuri este repertoriul artistic bogat literar, muzical, coregrafic, mimic și dramatic. |
|||||||
![]() |
|||||||
|
Copyright
2002 BUCOVINA
impact.net.
Toate drepturile rezervate.
|
|||||||