Comitetul naţional din Fundu Moldovei, constituit în cinstea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, hotărăşte în ziua de 4 decembrie organizarea unei serbări naţionale pentru "comemorarea proclamării reunirii ţării noastre Bucovina cu România". Serbarea naţională a avut loc duminică 8 decembrie 1918 şi a cuprins: liturghie festivă în fiecare biserică; convoaie festive cu steaguri tricolore în frunte şi cu podoabe bisericeşti care se vor întâlni la "Cruce"; sobor la "Cruce"; discursuri, cântece naţionale şi onoruri.

Se hotărăşte ca o zi din an să fie dedicată sărbătoririi memoriei celor căzuţi în război şi martirilor care şi-au sfârşit viaţa pentru o cauză sfântă. La propunerea părintelui paroh Ioan Popovici, se alege un comitet care să se ocupe de strângerea fondurilor necesare pentru ridicarea unui monument în memoria eroilor comunei.

Monumentul se construieşte în curtea Cabinetului de lectură "Lumina", "La cruce", pe care sunt pomeniţi eroii căzuţi în primul război mondial.

La venirea comuniştilor la conducere, monumentul este mutat în curtea bisericii din satul Colacu. Învăţătoarea Eufrozina Lipeţchi, după ieşirea la pensie dorea să se facă un monument dedicat şi eroilor căzuţi în al doilea război mondial, dar conducerea locală a comunei nu este de acord. Ea contactează pe foştii săi elevi din comună şi-şi expune planurile, afirmând cu convingere că gospodarii fruntaşi din Fundu Moldovei sunt în stare să construiască un muzeu reprezentativ al comunei, dar şi un monument închinat eroilor neamului. Fiind ales ca preşedinte al comitetului de organizare, gospodarul fruntaş Andron Andronicescu cedează terenul necesar pentru muzeu şi monument. După eforturi susţinute, precum şi cu sprijinul unor membri din comitetul de iniţiativă se adună materialul necesar precum şi fondurile corespunzătoare şi, cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Decembrie 1990, s-a inaugurat monumentul. Întreaga festivitate s-a desfăşurat în prezenţa unui public numeros din întreaga comună, în faţa oficialităţilor locale şi a invitaţilor din partea administraţiei judeţene. Cu acest prilej, a defilat o companie de elevi de la Liceul militar "Ştefan cel Mare" din Câmpulung Moldovenesc în sunetele solemne ale fanfarei militare.

Proiectul monumentului a fost executat de sculptorul profesor Ioan Maftei, care în acelaşi timp realizează şi schiţa troiţei care se află în apropiere, la capătul podului de la Gura Timănului.

Pe faţetele laterale ale monumentului se află încrustate în marmoră numele eroilor căzuţi în ambele conflagraţii mondiale. Întrucât o parte din aceste nume se găsesc înscrise şi la monumentele din Colacu, Botuş şi Deluţ, menţionăm în continuare numele celor căzuţi la datorie: "Trecătorule, opreşte-ţi pasul, aprinde o lumânare celor ce s-au jertfit libertăţii tale!"

"Glorie veşnică eroilor din comuna Fundu Moldovei căzuţi în luptele pentru apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României în primul şi al doilea război mondial. Veşnică pomenire eroilor neamului care s-au jertfit în revoluţia libertăţii din decembrie 1989!"